Arhive

All posts by Andrei D.MITUCA

SCURTA PLEDOARIE PENTRU GINDIREA LINIARA…

Posted by Andrei D.MITUCA on 2 ianuarie 2012
Posted in: Comunicare Nonverbala, Comunicare VIZUALA..., Comunicari cu alta Lume, Lumi Paralele, Obsesii..., Pentru Abis1957, Psihoterapia prin IMAGINE..., Puterea IMAGINII..., Rasucirea-n Sine..., Trairi Personale. Scrie un comentariu

Joi, 10 noiembrie 2011

Ora 10:51:19 AM GMT

Bucuresti

SCURTA PLEDOARIE PENTRU GINDIREA LINIARA…

Luna noiembrie s-a jucat pina cum cu mine intr-un fel ciudat… A inceput prin a fi blinda, placuta cu miresme amestecate de frunze putrede dar si frunze vii… Colorate nesintetic, colorate natural, mi-au minunat zilele, in trepte de zece pasi numarati strident, fix… Inca mai speram sa fie o continuare a simturilor mele de asta – vara. Dar nu a fost sa fie asa… Luna noiembrie a acestuia an este ceva mai obosita, ceva mai trista si mai lipsita de ginduri luminoase…

Am coborit, pret de citeva minute bune prin curtea din fata blocului… Incepuse, deja sa burniteze, mai apasat cdecit tineam eu minte ceilalti ani… Aleile din jurul blocului se prezentau ude… se prezentau vii in culoare si simturi… Oamenii treceau grabiti, pe alocuri zgribuliti, dar oricum foarte grabiti si cerniti… Oamenii romani sint eminamente tristi uniform. Sint tristi ca pentru totdeauna. Nici nu au motive sa fie altfel… Un amestec de tristete umeda, friguroasa si gri, ii insotea ca o indestructibila umbra, de care ai vrea sa te desparti, uitind relele care te macina pe interior… care te sufoca si iti astupa nasul si gura, spre nerespiratie… Frig. Peste tot este frig si pomii stau cu bratele intinse spre cer ca intr-o indurata si sincera ruga… M-am asezat pe o banca, chiar daca era uda… Cine din mine mai era capabil sa simta umezeala?… Priveam, incercam sa gindesc si mai ales sa inteleg ce se intimpla cu lumea noastra… Gramezi rupte de ginduri rupte mi se perindau prin fata ochilor mintii… Nu reuseam sa articulez nici macar o biata silaba, de gindire liniara… Priveam sfichiuiala stropilor de ploaie rece de noiembrie, batind oblic tabloul unui noimbrie trist, foarte trist…

Pamintul si iarba ramasa de cu vara mi se adresa in soapte linistitoare… “ Trec toate!… Trec toate!!… Muta-ti gindurile, inchide-le!!… Intre cer si pamint , mica mea lume incearca sa patrunda sensurile de nepatruns ale pravalirii fara fund si opreliste… Intre cer si pamint… incerc sa vad orizontul luminat de sperante , care exista doar in mintea mea bolnava dupa echilibre si legi morale… Lumea intreaga se amesteca virtos, ca intr-un carusel defect, ca intr-o imensa tulumba plina doar de gunoaiele fatarniciei si minciunii fara capatii… Ploua si mie imi este putin mai bine… Si ploua si frigul ma imbarbateaza spunindu-mi ca atunci cind va ninge, se va mai incalzi putin… Norii sint tot mai aproape de pamint, sint tot mai aproape de mine… Am senzatia, ca daca as vrea, cu minimum de effort as putea pasi peste ei, cu ei… am senzatia ca as putea pluti cu ei, tot mai sus si mai sus… Am doar senzatia… Am doar senzatia…

Infrigurat imi aprind o tigara. Sorb cu nesatiu fumul adinc in plamini si ametesc prêt de doua clipe si jumatate… Ametesc, inchizindu-mi ochii si inima, si speranta si durerea si bucuria si gindirea liniara… Ma amestec cu ploaia. Si ea se amesteca cu mine… Fumul ne tine de cald… Norii, de uitare… Raul se pierde undeva intr-o urma necunoscuta…

Tangerine Dream – Alchemy Of The Heart…

Posted by Andrei D.MITUCA on 30 decembrie 2011
Posted in: Abstract..., Andrei D.MITUCA..., Articol Propriu..., Articole in "AFARA TIMPILOR DATI"..., Asumarea SINELUI..., Baie de Imagine..., Comunicare Nonverbala, Comunicare verbala..., Comunicare VIZUALA..., Comunicarea cu mine insumi..., Comunicari cu alta Lume, Corinei..., Credinta neexpusa..., Desenul ca PSIHOTERAPIE..., Filme Devastatoare..., Lumea pe care nu o Cunoastem..., Muzica adevarata, Obsesii..., Pentru Abis1957, Pentru DEEA..., Planuri PARALELE..., Politic..., Psihoterapia prin IMAGINE..., Puterea IMAGINII..., Puterea Lucrului IMAGINAT..., Rasucirea-n Sine..., Relatii Interumane, Social..., Tot ce ne Putem Imagina, este REAL..., Trairi dinlauntrul ULTIMULUI meu TIMP Dat.... Scrie un comentariu

Tangerine Dream – Alchemy Of The Heart…

 

Tangerine Dream – A Dream Of The Death…

Posted by Andrei D.MITUCA on 30 decembrie 2011
Posted in: Andrei D.MITUCA..., Articol Propriu..., Asumarea SINELUI..., Baie de Imagine..., Comunicare Nonverbala, Comunicare verbala..., Comunicare VIZUALA..., Comunicarea cu mine insumi..., Comunicari cu alta Lume, Corinei..., Credinta neexpusa..., Desenul ca PSIHOTERAPIE..., Lumea pe care nu o Cunoastem..., Lumi Paralele, Obsesii..., Pentru Abis1957, Psihoterapia prin IMAGINE..., Puterea IMAGINII..., Rasucirea-n Sine..., Trairi Personale. Scrie un comentariu

Tangerine Dream – A Dream Of The Death…

 

SENZATIA ZBORULUI…

Posted by Andrei D.MITUCA on 21 decembrie 2011
Posted in: Comunicare Nonverbala, Comunicare VIZUALA..., Comunicari cu alta Lume, Lumi Paralele, Obsesii..., Pentru Abis1957, Psihoterapia prin IMAGINE..., Puterea IMAGINII..., Rasucirea-n Sine..., Trairi Personale. Scrie un comentariu

Marti 20 Aprilie 2010

Ora 2:15:52 PM GMT

Sibiu

SENZATIA ZBORULUI…

Adinc infipt pe fundul apei, as dori sa pot zbura… Vreau sa zbor… Vreau sa zbor, sa inving greutatea deloc umilitoare a apelor si sa ma pot desprinde in spumoase explozii, catre cer… Chiar vreau sa zbor…netarmurit, nezagazuit, neprivit…

Nu-mi plac privirile oamenilor contemporani cu mine. Sint priviri gri, incetosate, iscoditoare, banuitoare… Nu-mi plac privirile oamenilor contemporani cu dorinta mea… Acolo de unde scriu aceste rinduri, nu a calcat picior de contemporan… Nici un a indraznit, dar nici nu a putut… Desi sint convins ca ar fi vrut… Macar din curiozitate timpa,si tot ar fi vrut…sa-mi incurce senzatiile generate de gravitatia submarina… Ei, dintr-un complex de imprejurari favorabile, am scapat de vizite nedorite… Cred ca am scapat chiar definitiv…

Nimeni din lumea de afara nu m-a insotit spre fundul Apelor mele dragi… Singuratatea, pe linga faptul ca-mi este un sfetnic extrem de bun, nu m-a dezamagit niciodata in lungile discutii pe care le purtam pe la asfintit…

Mai degraba mi-ar face placere sa palavragesc cu cei care nu mai sint printre noi, adica nu ne mai sint contemporani. Contemporanii dezamagesc. Necontemporanii nu mai au cum… Ei sint clar axati pe traiectorii  definitorii fara echivoc…

Imi plac Necontemporanii… Ii caut si mi-i evoc cu respect…Uneori ii proclam NEMURITORI…

Contemporanii pling incontinuu dupa mincare… Necontemporanii, sint tacuti, pentru cei mai multi dintre noi si nu mai pling dupa mincare…pentru ca nu le mai este foame…

Adinc infipt pe fundul apei, as dori sa-mi construiesc SENZATIA ZBORULUI… Senzatia dorintei de a zbura… Senzatia lui: Vreau sa pot sa zboooooooooooor!!…, sa inving greutatea deloc umilitoare a apelor si chiar sa cred ca ma pot desprinde in spumoase explozii, catre cer… ca pot invinge Gravitatia Submarina…Chiar vreau sa cred ca pot sa zbor…netarmurit, nezagazuit, neprivit…